Asociaţia de Standardizare din România
Reclame

Revigorarea comitetului tehnic ASRO/CT 16 – Aparatură nucleară

Securitatea aparaturii nucleare este de mare importanță și pentru lucrătorii din domeniu, dar și pentru sănătatea și securitatea populației și a mediului. Acesta este motivul pentru care ASRO dorește să revigoreze comitetului tehnic ASRO/CT 16, Aparatura nucleară ce are ca domeniul de activitate elaborarea standardelor pentru echipamentele și sistemele electrice și electronice pentru aparatura specifică aplicațiilor nucleare (aparatura pentru securitatea centralelor nucleare și aparatura pentru radioprotecție).

Acest comitet tehnic corespunde:

  • la nivel internațional comitetelor tehnice și subcomitetelor:
    • IEC/TC 45, Nuclear instrumentation
    • IEC/SC 45B Radiation protection instrumentation
    • IEC/SC 45A Instrumentation, control and electrical systems of nuclear facilities
  • la nivel european comitetelor tehnice și subcomitetelor
    • CEN/TC 430 Nuclear energy, nuclear technologies, and radiological protection
    • CLC/TC 45AX Instrumentation, control and electrical systems of nuclear facilities,
    • CLC/TC 45B Radiation protection instrumentation
    • CLC/TC 45AX Instrumentation, control and electrical systems of nuclear facilities
    • CLC/TC 45B Radiation protection instrumentation

Membrii comitetelor tehnice, încă de la înscriere, primesc un user și o parolă pentru accesarea platformelor electronice de lucru, având astfel acces la documentele europene și internaționale care sunt în curs de elaborare, pentru a se informa și a putea face observațiile pe care le consideră necesare. De asemenea, pot participa la întrunirile în care se elaborează standardele naționale, europene și internaționale. Membrii comitetelor tehnice participă și la adoptarea standardelor internaționale și europene ca standarde române.

Avantajele participării la activitatea de standardizare sunt:

  • Accesul din timp la informațiile privind soluțiile propuse în standarde, care ajută factorii interesați în previzionarea schimbărilor ce vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, cât și a cheltuielilor generate de acestea, astfel încât, încă din momentul în care standardul intră pe piață agentul economic să poată fi competitiv;
  • Posibilitatea de a influența conținutul tehnic al standardelor, în funcție de interesele dictate de criteriile de competitivitate: preț, posibilități tehnologice ş.a.;
  • Minimalizarea riscurilor de a porni activități de cercetare și dezvoltare în direcții care nu sunt cerute de piață, știut fiind că inițierea elaborării de noi standarde este, în general, o urmare a cerinței pieței;
  • Posibilitatea de a realiza și de a întreține contacte directe cu specialiști din țară și din străinătate din domeniu, de a face schimb de informații și chiar de a demara colaborări pe domeniul de interes;
  • Posibilitatea de a interacționa cu potențialii colaboratori, știut fiind faptul că din comitetele tehnice fac parte reprezentanți atât ai producătorilor și autorităților, cât și ai utilizatorilor și consumatorilor.

Dacă sunteți interesați de activitatea ASRO/CT 16, Aparatura nucleară puteți solicita informații detaliate de la dl Adrian Colgiu (adrian.colgiu@asro.ro), expertul ASRO care coordonează acest comitet tehnic.

 

 

Reclame

Etalonarea într-un punct sau în două puncte – simplă și economică

Mijloacele de etalonare într-un punct sau în două puncte sunt utilizate pe scară largă în industria de gaze și în institutele naționale de metrologie. Acestea constituie, deseori, un bun compromis între costuri și eforturi pe de o parte, și exactitate pe de altă parte. Aceste metode mai simple necesită o validare pentru a confirma conformitatea condițiilor de utilizare.

Standardul SR ISO 12963:2018, Analiză de gaze. Metode de comparare pentru determinarea compoziției amestecurilor de gaze pe baza etalonării într-un punct și în două puncte stabilește și descrie metode de comparare și tehnici de evaluare a datelor bazate pe etalonarea într-un punct și în două puncte. Condițiile și limitările aplicării metodelor sunt derivate din cerințele analitice și sunt specificate în mod clar.

Standardul descrie, pentru aceste metode comparative diferite, evaluarea, calculul și exprimarea incertitudinii de măsurare care apar din contribuții semnificative.

Acest document stabilește metode pentru:

  • etalonarea unui mijloc de măsurare cu unul sau două amestecuri de gaze de etalonare,
  • determinarea compoziției eșantionului de gaz, și
  • evaluarea incertitudinii compoziției eșantionului de gaz, în raport cu incertitudinea compoziției gazului de etalonare utilizat și contribuția procesului de măsurare.

De asemenea, standardul stabilește cerințe și criterii de acceptanță pentru utilizarea diferitelor metode de etalonare la măsurare care utilizează pentru etalonare un număr limitat (de exemplu minimum) de amestecuri de gaze de etalonare.

Metodele din standard sunt descrise pentru fracțiile molare, dar se aplică în egală măsură și altor valori ale compoziției (precum fracții masice, fracții volumice sau concentrații).

Standardul cuprinde nouă capitole referitoare la: domeniul de aplicare, referințe normative, termeni și simboluri, abrevieri, principiu, mod de lucru principal (condiții prealabile, succesiunea operațiilor, metode de etalonare și de măsurare), evaluarea performanței sistemului de măsurare și măsuri de asigurare a calității.

De asemenea, cuprinde și cinci anexe și anume:

Anexa A – Verificarea stabilității sistemului necesară pentru utilizarea metodelor cu corespondență exactă şi cu încadrare,

Anexa B – Statistici și coeficienți de sensibilitate utilizați în articolul 7,

Anexa C – Abordare alternativă pentru evaluarea contribuției neliniarității,

Anexa D – Exemplu detaliat,

Anexa E – Utilizarea metodelor fără evaluarea prealabilă a performanței sistemului.

 

 

 

Au fost adoptate încă două standarde europene privind examinările nedistructive ale sudurilor

  • SR EN ISO 19285:2018, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete cu traductor multielement cu comandă de fază (PAUT). Niveluri de acceptare
  • SR EN ISO 23279:2018, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete. Caracterizarea discontinuităților din suduri

Standardul SR EN ISO 19285:2018 specifică nivelurile de acceptare pentru tehnica de examinare cu ultrasunete cu traductor multielement cu comandă de fază (PAUT) a sudurilor cu pătrundere completă din oțeluri feritice având grosimea minimă de 6 mm, care corespund nivelurilor de calitate din ISO 5817, Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oțel, nichel, titan și aliajele acestora (cu excepția sudării cu fascicule de energie). Niveluri de calitate pentru imperfecțiuni. Aceste niveluri de calitate sunt aplicabile indicațiilor clasificate în conformitate cu ISO 13588, Bitumuri și lianți bituminoși. Determinarea coeziunii lianților bituminoși cu metoda pendulului.

Pentru evaluare, în acest standard sunt definite trei niveluri de acceptare diferite a căror relație cu nivelurile de calitate este precizată tabelar. Evaluarea se face conform procedurii de examinare utilizându-se fie lungimea și înălțimea, fie lungimea și amplitudinea. Standardul cuprinde detalii privind măsurarea acestor elemente și criteriile de acceptare bazate pe cele două variante.

Anexele standardului cuprind nivelurile de referință, de acceptare, de înregistrare și de evaluare pentru diferite tehnici și diferite grosimi (Anexa 1) și tehnica nivelului fix al amplitudinii (Anexa B).

Standardul SR EN ISO 23279:2018 specifică modul de caracterizare a indicațiilor de la discontinuități, prin clasificarea acestora ca provenind de la discontinuități plane sau volumice care nu ies la suprafață. Această procedură este adecvată și pentru indicațiile de la discontinuități care ies la suprafață după îndepărtarea îngroșării sudurii.

Conform standardului, clasificarea discontinuităților plane sau volumice se bazează pe mai mulți parametri, procesul implicând examinarea fiecăruia dintre parametrii comparativ cu toți ceilalți. Acești parametri sunt:

  1. a) tehnicile de sudare;
  2. b) poziția geometrică a discontinuității;
  3. c) amplitudinea maximă a ecoului;
  4. d) reflectivitatea direcțională;
  5. e) modelul ecostatic;
  6. f) modelul ecodinamic.

Procesul de clasificare implică examinarea fiecăruia dintre parametri comparativ cu toți ceilalți pentru a se ajunge la o concluzie fiabilă.

Standardul cuprinde și două anexe:

Anexa A – Clasificarea indicațiilor de la discontinuități interne din suduri – Procedura – diagramă de flux

Anexa B – Reflectivitatea direcțională

Anexa C – Tipuri de bază ale ecodinamicii reflectorilor