Asociaţia de Standardizare din România

Acasă » Noutati » CUM ŞI CÂT REPRODUCEM DIN STANDARDE ?

CUM ŞI CÂT REPRODUCEM DIN STANDARDE ?

Iuliana Chilea, consilier proprietate intelectuală

Atunci când vorbim despre dreptul de a reproduce dintr-o operă protejată, ne raportam întotdeauna la drepturile patrimoniale pe care le are autorul, persoana fizică, sau subiectul drepturilor de autor, persoana fizică sau juridică, asupra creaţiei intelectuale. Aceste drepturi, drepturi de autor, sunt exclusive şi reprezintă un monopol al autorului asupra creaţiei sale.

În ceea ce priveşte reproducerea standardelor, vom avea în vedere în cele ce urmează, atât prevederile de drept comun (Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, inclusiv Convenţia de la Berna, Acordul OMC privind TRIPS, Directiva nr. 2001/29/EC), cât şi prevederea din legea specială – art. 22 din OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională.

Aceasta are următorul conţinut:

„(1) Asociaţia (nr. Asociaţia de Standardizare din România) beneficiază de protecţia dreptului de autor, în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.

(2) Se admite reproducerea ori utilizarea integrală sau parţială a standardelor naţionale sau a conţinutului publicaţiilor ASRO prin orice procedeu numai dacă există în prealabil acordul scris al acesteia.”

Prin urmare, orice reproducere integrală sau parţială, electronică sau pe hârtie, permanentă sau temporară, din standarde sau publicaţii ale standardizării se poate face numai cu acordul prealabil scris al ASRO.

Solicitările de reproducere venite din partea utilizatorilor de standarde vor fi analizate de ASRO ţinând cont, pe lângă celelalte condiţii, de condiţiile utilizării operelor potrivit bunelor uzanţe sau acele „permisiuni legale” prevăzute de art. 33 din Legea nr. 8/1996, care permit utilizarea operelor achiziţionate, fără consimţământul autorului şi fără plată vreunei remuneraţii, sub rezerva respectării condiţiilor stabilite de lege. Având in vedere caracterul specific al standardelor ca opere protejate, precum şi modalitatea specifică de finanţare a activităţii de standardizare, responsabilă de elaborarea de standarde, legea specială arătată mai sus condiţionează orice reproducere sau utilizare a standardelor şi a publicaţiilor standardizării de existenţa acordului prealabil al ASRO, ca titular al drepturilor de autor. În consecinţă, această prevedere specială exclude aplicarea permisiunilor legale prevăzute în art. 33 din Legea nr. 8/1996 (legea generala) pentru standarde şi publicaţiile standardizării.

Totuşi, în vederea asigurării unei utilizări cât mai facile a standardelor achiziţionate, organismele europene de standardizare, printre care şi ASRO, iau în calcul acea practică de „fair use” sau „bune uzanţe” ori de câte ori primesc solicitări de reproducere din partea terţilor. Termenul de „fair use” este folosit în doctrină pentru a identifica acea utilizare licită a publicaţiilor, inclusiv reproducerea lor, în condiţiile în care utilizarea nu contravine scopului utilizării normale a operei şi nu prejudiciază autorul. Ţinând cont de aceste limite, vom dezvolta în continuare aplicarea practicii de „fair use” în utilizarea standardelor şi publicaţiilor standardizării.

Reproducerea integrală

Practic, distingem între reproducerea integrală şi reproducerea parţială a publicaţiilor standardizării. Reproducerea integrală sau efectuarea unei copii după un standard achiziţionat se poate face numai pentru uzul intern al utilizatorului. Este vorba despre acea „copie privată” realizată cu acordul prealabil scris al ASRO (aşa cum prevede legea specială) pentru cercul normal al unei familii, în cazul în care utilizatorul standardului este o persoană fizică, sau pentru cadrul intern de informare şi documentare a angajaţilor unei persoane juridice. Efectuarea de copii ale standardelor de o asociaţie sau de un grup de firme pentru a fi împărţite în rândul membrilor asociaţiei sau a sucursalelor şi filialelor grupului este abuzivă, periclitând scopul utilizării normale a unui standard. O astfel de practică prejudiciază interesele financiare ale organismului de standardizare, ca titular al drepturilor de autor şi, ca atare, nu se poate prevala de excepţia copiei private.

Reproducerile integrale de standarde în cuprinsul unor lucrări subsecvente se realizează numai în condiţiile încheierii unui contract cu ASRO, care să prevadă condiţiile utilizării reproducerii, precum şi remuneraţia cuvenită titularului drepturilor de autor.

Practica unor instituţii publice de a prelua integral conţinutul unor standarde şi de a le încorpora în cuprinsul unor reglementări este, pe de-o parte, abuzivă, încălcând dreptul la integritatea operei şi dreptul de a decide când şi sub ce nume va fi adusă opera (standardul) la cunoştinţa publicului (ambele drepturi de autor ce poartă asupra standardelor), iar, pe de altă parte, o asemenea practică lipseşte în mod incorect standardul reprodus în cuprinsul reglementării de protecţia juridică a drepturilor de autor, lucru de care poate dispune numai titularul drepturilor de autor.

Reproducerea parţială

Reproducerile parţiale sau utilizarea unor pasaje ori extrase din standarde în opere subsecvente comportă un regim special şi, dacă sunt respectate condiţiile prevăzute de lege, fac parte din acea practică de „fair use”. Dreptul de preluare a unor citate sau „dreptul de citare”, care practic limitează dreptul exclusiv de reproducere al autorului, se justifică pe interesul publicului larg, pe interesul general al societăţii de a fi informată, de a lua cunoştinţă de existenţa operelor dintr-un anume domeniu. În doctrină s-a apreciat că, este în interesul progresului şi al ştiinţei (mai ales, dacă vorbim de standarde) de a încuraja exercitarea dreptului de citare (de reproducere de pasaje), astfel încât publicul să poată să afle părerile pro sau contra cu privire la anumite opere publicate ale specialiştilor din domeniu, să poată să analizeze sau să critice operele publicate.

Pe de altă parte, este şi dreptul autorului citat să cunoască opiniile altora despre opera sa, dar şi să fie, pur şi simplu, citat. Prin urmare, dreptul de citare, chiar dacă limitează din exclusivitatea drepturilor autorului, prezintă şi beneficii, rolul operei scrise fiind acela de a fi reprodusă; prin reproducere, opera scrisă se consumă. Pentru a fi considerat însă licit, dreptul de reproducere parţială trebuie utilizat corect, astfel cum prevede legea, el fiind recunoscut nu consumatorului final al operei (care beneficiază de dreptul la copia privată), ci unui alt autor care urmează să insereze citatele în propria-i creaţie.

Şi în cazul standardelor şi al publicaţiilor standardizării, beneficiile citării sau preluării de extrase din standarde în lucrări de specialitate sunt importante. Astfel, factorii interesaţi din domeniu ajung să afle despre apariţia unui anume standard sau publicaţii care prezintă interes. Totuşi, dacă în dreptul comun, citatele, respectând condiţiile legale stabilite, reprezintă o permisiune legală care nu are nevoie de autorizarea autorului, în domeniul standardelor şi al publicaţiilor standardizării, potrivit legii speciale, orice reproduceri parţiale, inclusiv citatele, trebuie să aibă la bază un acord prealabil al ASRO, care, aşa cum am menţionat, va analiza solicitarea de reproducere prin prisma practicii de „fair use”.

Asistăm în prezent la apariţia unui număr mare de publicaţii (mai ales în plină eră a dezvoltării societăţii informaţionale), în care se invocă dreptul de citare pentru a justifica plagiatul. Din acest motiv, Legea nr. 8/1996 prevede strict care sunt condiţiile ce trebuie respectate pentru ca o preluare a unui pasaj dintr-o lucrare preexistentă să poată intra la categoria permisiunilor legale. Cum limita dintre citat şi plagiat este adeseori fragilă, de multe ori, pentru a se pronunţa dacă o reproducere într-o publicaţie este licită sau nu, este chemată instanţa de judecată.

Utilizarea standardelor în limitele bunelor uzanţe

În ceea ce priveşte standardele naţionale şi publicaţiile standardizării, odată obţinut acordul prealabil al ASRO pentru efectuarea reproducerii, vor trebui respectate toate condiţiile prevăzute mai jos pentru a putea califica utilizarea standardului în limitele practicii de „fair use”.

O primă condiţie pentru ca preluarea de extrase dintr-o lucrare protejată să fie o reproducere licită este ca opera din care se face reproducerea să fi fost adusă la cunostinţa publică în mod legal. Atât timp cât opera nu a fost adusă la cunoştinţa publicului, ea rămâne apropiată autorului, el fiind singurul în drept să decidă când şi cum va fi adusă opera la cunoştinţa publică. Pentru standarde şi publicaţii ale standardizării, data la care acestea sunt aduse la cunoştinţa publicului este dată publicării; numai după această dată se poate solicita aprobarea ASRO pentru citarea unor extrase din standard într-o publicaţie. Reproducerea integrală sau parţială a standardelor aflate în fază de proiect (nepublicate de ASRO) şi, prin urmare, neaduse la cunoştinţa publicului din România constituie infracţiune. Nu ne referim aici la reproducerile care se fac în cadrul comitetelor tehnice, între membrii acestora, având drept scop exclusiv de a servi ca suport pentru participarea la elaborarea şi aprobarea standardelor potrivit procedurilor standardizării.

O altă condiţie este aceea a reproducerii identice a pasajului preluat din lucrarea preexistentă, condiţie care derivă din dreptul la respectul integrităţii operei. Prin urmare, ca urmare a obţinerii acordului ASRO pentru efectuarea reproducerii, aceasta trebuie să fie identică, neputându-se modifica sau adăugi la pasajul preluat şi, neputându-se cita două pasaje diferite, indicându-se ca fiind unul singur.

Următoarea condiţie priveşte dimensiunea textului citat, făcându-se aplicarea directă a principiului proporţionalităţii. Pentru a fi licit, citatul trebuie să fie scurt, iar acest lucru se apreciază, de regulă, de la caz la caz, în funcţie de lungimea citatului şi importanţa pe care citatul o are în contextul operei elaborate.  În doctrină, s-a apreciat că citarea va fi ilicită ori de câte ori este excesiv de amplă şi făcută pentru argumentarea unui punct de vedere identic cu cel al autorului citat, când opera în care se foloseşte este lipsită de aport personal şi când ar fi fost suficientă trimiterea la autorul citat care a formulat ideea. Prin urmare, este abuzivă orice reproducere dintr-o operă care, ulterior apariţiei operei subsecvente, face inutilă lectura operei din care s-a preluat.

Şi în cazul standardelor, citatele din standarde sau publicaţii ale standardizării trebuie să respecte acest principiu al proporţionalităţii, condamnabile fiind lucrările alcătuite în mare parte din pasaje preluate din standarde la care se adaugă scurte comentarii ale autorilor ori culegeri de proceduri sau documentaţie internă pentru societăţi şi instituţii alcătuite în mod abuziv din texte ale standardelor naţionale reproduse fără nicio permisiune.

Toate acestea reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor de autor asupra standardelor, prejudiciind titularul de drepturi prin faptul că au drept consecinţă de a face inutilă achiziţionarea standardelor de către cei care au procurat asemenea lucrări, putând fi apreciat chiar ca un act de concurenţă neloială. Limitele bunei uzanţe sau practica de „fair use” la nivelul organismelor europene de standardizare permit o reproducere de până la 10% din standard în cuprinsul altor publicaţii. Trebuie menţionat că, la calcularea acestei cote procentuale, se au în vedere totalitatea pasajelor reproduse dintr-un standard în cuprinsul noii lucrări.

O altă condiţie ţine de scopul în care sunt făcute reproducerile. Astfel, încorporarea de citate sau pasaje din standarde ori publicaţii ale standardizării într-o altă lucrare poate fi justificata numai dacă este făcută în scop ştiinţific sau de informare ori promovare, în scop de comentariu, critică, analiză sau exemplificare. Citatul este licit şi dacă este destinat exclusiv învăţământului, în cadrul instituţiilor de învăţământ (adică cele fără scop lucrativ) şi numai în măsura în care justifică scopul urmărit. Prin urmare, nu pot fi considerate în limitele „fair use” reproducerile din standarde pe care se bazează cursurile de pregătire profesională care se ţin, contra cost, în domeniu. Pentru a fi licite, acestea trebuie să fie precedate de un contract încheiat cu ASRO, contract care să prevadă remuneraţia pe care o va încasa ASRO din vânzarea acestor cursuri.

O ultimă condiţie pentru ca reproducerea de scurte pasaje să fie licită este ca pasajul reprodus să fie identificabil în opera în care este încorporat. Acest lucru înseamnă încadrarea între ghilimele a pasajului citat şi menţionarea sursei reproducerii (numărul şi denumirea standardului sau a publicaţiei ASRO). În plus, având în vedere necesitatea obţinerii acordului prealabil al ASRO, citarea din standarde va fi însoţită de inserarea vizibilă în cuprinsul publicaţiei a următoarei menţiuni:

Această reproducere a fost făcută cu acordul Asociaţiei  de Standardizare din România – Acord de Licenţa nr. ______ din ___________.”.

În concluzie, pentru a se putea prevala de „fair use”, practicile de reproducere limitată trebuie să respecte condiţiile de mai sus. În cazul standardelor şi al publicaţiilor standardizării, legiuitorul a inserat şi condiţia specială a obţinerii acordului prealabil al ASRO, ca titular al drepturilor de autor. Iar motivaţia pentru care a făcut acest lucru este tocmai recunoaşterea efortului deosebit, uman şi financiar, care contribuie la elaborarea unui standard, efort care trebuie respectat prin utilizarea corectă, licită a standardelor, exagerările în această materie conducând uşor la contrafacere.

Anunțuri

4 comentarii

  1. Cum poate o Asociatie sa nu-si posteze statutul pe Site? Cum poate o asociatie fara scop lucrativ sa aiba atata activitate comerciala? Daca ASRO e un organism national este si public, are si reprezentante in judete?

  2. Andreea spune:

    as dori sa stiu daca se pot consulta standarde in cadrul asro. si daca se pot face copii xerox pentru parti din ele. mie spre exemplu, imi trebuie pentru un proiect de master. multumesc.

    • ASRO spune:

      Standardele pot fi consultate gratuit la sediul nostru din Str. Mendeleev nr. 21-25, etaj 4, cam 403 – Biblioteca electronica.
      Utilizarea de paragrafe din standarde in cadrul lucarilor de licenta, master sau doctorat se poate face pe baza unei cereri depuse la sediul nostru sau trimisa prin email (la una din adresele asro@asro.ro sau vanzari@asro.ro) prin care se precizeaza standardul/standardele ultilizate in lucrare, precum si paragrafele care doresc sa fie utilizate. In urma analizarii cererii se ofera o licenta care poate fi gratuita sau contra cost.
      Daca paragrafele folosite nu depasesc 10% din intinerea standardului si 25% din lucrarea finala, licenta se poate acorda in mod gratuit, dar trebuie solicitat , in prealabil, acordul ASRO.

      Tatiana-Irina Axentuţă
      Jurist – Administrator drepturi de autor şi drepturi conexe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: