Asociaţia de Standardizare din România

Acasă » 2014 » Iunie

Arhive lunare: Iunie 2014

NOUTĂŢILE ADUSE DE ISO/DIS 9001

NOUTĂŢILE ADUSE DE ISO/DIS 9001

Marie-Claire Barthet – Revista Enjeux, nr. 345, iunie 2014 

Imagine

 

Care sunt progresele pe care le aduce noua ediţie a celui mai utilizat standardul din lume – ISO 9001, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe ? Răspunsul oficial va veni la sfârşitul lui 2015, însă liniile orientative au fost deja trasate în momentul trecerii documentului în stadiul de proiect de standard internaţional (ISO/DIS).

De la prima ediţie a standardelor referitoare la calitate, care îşi propuneau să aplice controale şi să îmbunătăţească calitatea produselor, în mod deosebit în sectoarele industriale, la ediţia din 2000, apoi la cea din 2008, ISO 9001 a cunoscut evoluţii legate de necesităţile pieţei, de realitate şi de contextul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderile. Ediţia din 2008 nu a înregistrat o transformare în profunzime a ISO 9001. Totuşi, liniile orientative ale unei revizuiri adevărate se conturau deja, întărite de rezultatele anchetei internaţionale realizate în 2011 în rândul utilizatorilor standardului şi de publicarea primei structuri comune a standardelor pentru sisteme de management de către Boardul de Management Tehnic (TMB) al ISO, în anul 2012. Revizuirea ISO 9001 are loc în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 176, Managementul calităţii, subcomitetul SC 2, în cadrul unui grup de lucru dedicat, WG 24, condus de Marea Britanie, care numără experţi activi. Ea se efectuează în paralel cu cea a ISO 9000, de către SC 1, Concepte şi terminologie. „Domeniul de aplicare al ISO 9001 nu se schimbă: scopul său rămâne acela de a răspunde cerinţelor clienţilor şi necesităţilor de reglementare. Caietul de sarcini aprobat în 2012, pentru revizuire, insistă asupra menţinerii domeniului de aplicare actual în noua versiune”, subliniază Dori Nissan, şef de proiect la AFNOR. Dar dacă scopul rămâne acelaşi, instrumentele de furnizare a răspunsului sunt diferite. Înţelegerea contextului în care evoluează organizaţia, identificarea părţilor pertinente faţă de sistemul de management al calităţii, luarea în calcul a abordării riscurilor… Iată tot atâtea noutăţi care permit să se concluzioneze că, astăzi, această revizuire permite alinierea la practicile organizaţiilor din întreaga lume”.

Primele jaloane

Încă din stadiul de proiect de comitet (committee draft), anul trecut, a fost precizat un anumit număr de elemente. Unul din primele obiective pe care şi le-au stabilit membrii SC 2 a fost: să confere un conţinut mai general ISO 9001 şi, în acelaşi timp, mai uşor de aplicat de către sectorul serviciilor, care „au acaparat” pur şi simplu acest document de referinţă în ultimii ani. S-a propus, deci, înlocuirea termenului „produse”, care beneficia deja de o acceptare largă, cu termenii „bunuri şi servicii” sau „produse şi servicii”; până la urmă, această ultimă expresie a fost acceptată. Pe de altă parte, în unele capitole, exprimarea cerinţelor a fost revizuită, pentru a reduce aspectul prescriptiv al unora dintre ele, mai ales de origine informaţională. Aceasta priveşte în mod deosebit capitolele 7.1.4, „Supraveghere şi aparate de măsurare”, şi 8.5, „Dezvoltarea  bunurilor şi serviciilor”. Structura comună a standardelor pentru sisteme de management a condus la introducerea a două noi capitole legate de contextul organizaţiei. Este vorba despre capitolele 4.1, „Înţelegerea organizaţiei şi a contextului său”, şi 4.2, „Înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor organizaţiilor”. Organizaţiile trebuie să determine cerinţele şi problemele cheie care pot avea un impact asupra planificării sistemului de management al calităţii şi care pot servi drept date de intrare pentru dezvoltarea sa. Ediţia 2008 a standardului ISO 9001 promovează aplicarea unei abordări bazate pe proces în cadrul dezvoltării, implementării şi îmbunătăţirii eficienţei sistemului de management al calităţii. Revizuirea actuală a standardului face mai explicită aplicarea abordării bazate pe proces, prin introducerea unui capitol dedicat (4.4.2), care precizează cerinţele esenţiale care se aplică. Structura comună a standardelor pentru sisteme de management nu prevede un capitol specific pentru acţiunile preventive, un sistem de management care are ca obiectiv implicit să servească drept instrument de prevenire. Această structură cere o evaluare a contextului intern şi extern al organizaţiei corespunzătoare raţiunii sale de a fi, care poate avea un efect asupra capacităţii de atingere a datelor de ieşire din capitolul 4.1. Aceasta permite, în capitolul 6.1, determinarea riscurilor şi a oportunităţilor pentru a se asigura că sistemul de management al calităţii poate să îşi atingă obiectivele, să prevină sau să reducă efectele indezirabile şi, în sfârşit, să se îmbunătăţească. De notat că, nu se cere în nici un caz, în standardul ISO 9001, implementarea unui sistem formal de management al riscului. În plus, structura comună a standardelor pentru sisteme de management impune un capitol cu privire la informaţiile documentate. Cerinţele legate de documentaţie au fost armonizate cu capitolul „Informaţii documentate”, în noua ediţie, termenii „documente” şi „înregistrări” fiind înlocuiţi cu „informaţii documentate”. În ceea ce priveşte controlul aprovizionării externe, capitolul 8.6. tratează orice tip de aprovizionare externă, fie în cadrul unei relaţii client-furnizor, sau prin dispoziţii specifice cu un organism asociat, prin externalizarea procesului sau a funcţiilor organizaţiei. În toate cazurile, se cere ca organismul să adopte o abordare bazată pe riscuri, pentru a determina tipul şi amploarea controalelor corespunzătoare.

Proiecte de standarde internaţionale (DIS)

Proiectul de comitet (committee draft) a fost acceptat de 80% dintre state, după analiza a 3 000 de comentarii. Acest pas înainte s-a făcut la Porto (Portugalia), cu ocazia reuniunii plenare a ISO/TC 176, din luna noiembrie. Un număr de 50 de state au aprobat, cu sau fără comentarii, proiectul de comitet (CD) ISO 9001, iar 12 nu au fost de acord cu el. Numeroase confuzii între clienţi şi părţile interesate, o terminologie adesea ambiguă, referinţe la riscuri – mult prea prezente în document, după părerea unora sau insuficient prezente, după părerea altora, au constituit obiectul litigiilor. Fără a uita tema că „un caracter prea generic ucide caracterul generic”, necesitatea de a face standardul mai accesibil oricărui tip de întreprindere şi oricărui sector de activitate netrebuind să fie un motiv pentru scăderea nivelului cerinţelor. Reuniţi în Franţa, în luna martie, experţii internaţionali au avut responsabilitatea de a finaliza documentul supus anchetei DIS (proiect de standard internaţional), înainte de a fi trimis la ISO, la sfârşitul lunii aprilie, după care a fost expediat organismelor naţionale, pentru a fi tradus. Proiectul de standard internaţional trebuia apoi să fie trimis în anchetă publică, la începutul lunii iunie. Comisia de standardizare Calitate şi management a programat reuniunea numărării voturilor la începutul lunii septembrie. Pe plan internaţional, numărarea voturilor şi examinarea comentariilor vor avea loc în a treia săptămână a lunii septembrie la Tel Aviv (Israel). Cât priveşte ISO/DIS 9000, au fost introduse principiile de management al calităţii şi definiţiile termenilor din familia ISO 9000, adică în afară de ISO 9001, ISO 9004, ISO 19011… De notat că standardul ISO 9004 ar putea intra şi el în revizuire după apariţia lui ISO 9001. În sfârşit, dar nu mai puţin important, un nou document va trebui să fie elaborat, începând din iunie, şi publicat în acelaşi timp cu ISO 9001: viitoarea specificaţie tehnică (TS) ISO 9002, care va furniza linii directoare cu privire la implementarea ISO 9001, cu exemple specifice întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor foarte mici. „Ea este foarte aşteptată în Franţa. Adunarea Permanentă a Camerelor pentru Profesiuni şi Meşteşugărit, de exemplu, contează pe apariţia acestui standard pentru ca micile întreprinderi să îşi însuşească mai uşor conţinutul standardului ISO 9001”, subliniază Dori Nissan.

Cuvântul specialistului

Marc Bazinet

Preşedinte al comisiei Calitate şi management, şef al delegaţiei franceze la ISO/TC 176, Managementul calităţii

O mică revoluţie !

Enjeux: Cum se prezintă ISO 9000, în linii mari ?

Marc Bazinet: Am lucrat la conceptele „produse şi servicii” din standardul ISO 9001. Până acum, noţiunea de „serviciu” era ascunsă în spatele celei de „produse”. S-a admis, în cadrul ISO 9001, să se vorbească despre „produse şi servicii”. ISO 9000 furnizează, deci, o definiţie a „produselor” (tot ceea ce este concret) şi a „serviciilor” (tot ceea ce este abstract). Noul standard ISO 9000 conţine principiile managementului calităţii şi conceptele fundamentale, terminologia şi diagramele actualizate de relaţionare a diferitelor concepte. El face câteva ajustări (mici modificări) faţă de versiunea anterioară, datorate mai ales structurii comune a standardelor pentru sisteme de management. Principiile managementului calităţii sunt acum în număr de şapte, nu opt ca până acum (se grupează abordarea bazată pe proces şi abordarea bazată pe sistem) şi textul lor este mai uşor de înţeles. Definiţiile, care se referă la noţiuni multidisciplinare, sunt generice şi sunt clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc.

E. : Care sunt schimbările introduse în noua ediţie a ISO 9001 ?

M. B. : Principalele schimbări ale ISO 9001 se desfăşoară pe două axe, una de formă, cealaltă, de fond. Forma s-a schimbat întrucât este aplicată structura comună tuturor standardelor pentru sisteme de management decisă de TMB al ISO. Standardul respectă, deci, o nouă organizare. Regăsim aici, totuşi, cerinţele pe care le cunoşteam înainte – unele în plus, altele în minus. De notat că se ia în calcul acum managementul riscului – riscuri legate de produse, procese sau clienţi. Însă ISO 9001 nu copiază ISO 31000. El cuprinde în mod specific o cerinţă cu privire la managementul acestor riscuri în implementarea unui sistem de management al calităţii. Alte aspecte importante: întărirea abordării bazate pe proces; terminologia cu privire la produse şi servicii, menţionată deja; abordarea excluderilor redusă la minimum. Fără a uita luarea în calcul a contextului în care evoluează organizaţia, cu o deschidere spre părţile interesate pertinente în cadrul zonei sistemului de management. Este vorba despre părţile interesate din punct de vedere reglementar şi social. Dar ISO 9001 rămâne orientat către clienţi ! Există şi alte schimbări: analiza  efectuată de management nu mai ţine de responsabilitatea managementului, ci de capitolul „Măsurare, analiză şi îmbunătăţire”. Îşi face intrarea noţiunea de inovaţie, dar fără cerinţe. Întrucât a fost abordat managementul riscului, noţiunea de acţiune preventivă dispare – rămân acţiunile corective, plecând de la analiza cauzelor. Abordarea bazată pe proces este consolidată, este mai accesibilă înţelegerii, dar nu s-a mers destul de departe. Unii dintre noi doream să se adauge în corpul textului o schemă mai lizibilă, pentru a înţelege mecanismul abordării bazate pe proces. De asemenea, grupul editorial trebuia să valideze ultima redactare a capitolului 8, „Operaţii”, axat pe realizarea produsului/serviciului, înainte de trimiterea DIS în anchetă.

E. : Până la urmă, ISO/DIS 9001 marchează o evoluţie faţă de ediţia anterioară sau o revoluţie ?

M. B. : O mică revoluţie ! Cuvântul „evoluţie” mi se pare prea slab. El ar semnifica doar o ajustare a textului, nişte modificări minore. Or, s-a mers mai departe. Textul va fi diferit, nu va mai avea structurile bine cunoscute din anii 2000. Aspecte foarte importante şi-au făcut intrarea în acest document aplicat pretutindeni în lume. Unii vor spune că nu s-a mers destul de departe – practicile întreprinderilor evoluează mai repede decât standardul. Ne mulţumim doar să atingem, de exemplu, noţiunea de eficienţă a proceselor. În acelaşi timp, nu se punea problema să rescriem ISO 9004 în cadrul ISO 9001, cele două standarde fiind complementare. Revizuirea ISO 9004 va constitui ocazia de a include noţiunea de eficienţă, de apropiere de demersul Lean, de exemplu. Standardul are un caracter generic, deci, deschis. Noţiunea de înregistrare a dispărut, fiind înlocuită cu cea de control al informaţiei documentate. Se lasă o marjă mai mare de manevră întreprinderilor – şi vor exista probabil mai multe dificultăţi la audit. Să semnalăm, în sfârşit, că va debuta redactarea specificaţiei tehnice ISO/TS 9002. Aceasta va fi un ghid de aplicare care trebuie să permită: înţelegerea mai bună, controlul şi implementarea cerinţelor ISO 9001 cu ajutorul exemplelor şi al ilustraţiilor. Această specificaţie tehnică  va cuprinde  paragrafe specifice pentru întreprinderile mici şi mijlocii, chiar dacă se proclamă că specificaţia are un caracter generic şi că este destinată tuturor tipurilor de structuri.

În relaţie cu ISO 9001[2]

ISO 9000:2005, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular;

ISO 9001:2008, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;

ISO 9004:2009, Conducerea unei organizaţii către un succes durabil. O abordare bazată pe managementul calităţii;

ISO 19011:2011, Ghid pentru auditarea sistemelor de management;

ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii şi linii directoare.

Traducere: Maria Bratu

[1] Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – vă oferă spre vânzare proiectul de standard internaţional ISO/DIS 9001

[2] Asociaţia de Standardizare din România vă pune la dispoziţie, spre vânzare, toate standardele menţionate mai jos

Anunțuri

Conferinţa CEN-CENELEC de la Istanbul, 11 iunie 2014 – Rolul standardelor în dezvoltarea „economiei de argint”.

Comunicat CEN şi CENELEC 

Organizaţiile europene de standardizare sunt pregătite să colaboreze cu mediul de afaceri şi cu alte părţi interesate, inclusiv cu grupurile reprezentative ale cetăţenilor în vârstă şi cu consumatorii, pentru a elabora standarde pentru persoanele în vârstă, standarde care să satisfacă nevoile unei populaţii în curs de îmbătrânire şi să sprijine dezvoltarea „economiei de argint” în Europa. Aceasta este principala concluzie care a rezultat din discuţiile ce au avut loc la a 3-a ediţie a Conferinţei Europene de Standardizare de la Istanbul, pe 11 iunie 2014.

„Cum poate susţine standardardizarea economia de argint” – aceasta a fost tema principală a reuniunii la nivel înalt, organizată de către CEN şi CENELEC (două dintre organismele europene de standardizare), împreună cu TSE (Institutul Turc de Standardizare). La eveniment au participat peste 200 de delegaţi, inclusiv lideri ai organizaţiilor naţionale, europene şi internaţionale de standardizare, precum şi reprezentanţi ai guvernului turc, Comisia Europeană şi alte părţi interesate.

Europa se confruntă cu o schimbare demografică semnificativă; milioane de oameni care s-au născut în perioada aşa-numitului „baby boom” (după 1945)  îmbătrânesc. Speranţa medie de viaţă este, de asemenea, în creştere datorită progreselor realizate de asistenţa medicală şi de medicină. Rezultatul acestor schimbări este faptul că numărul persoanelor de peste 65 de ani se va dubla în următorii 50 de ani. În anul 2025, cetăţenii în vârstă (peste 65 de ani) vor reprezenta, în majoritatea ţărilor europene, cel puţin 20% din populaţie.

Conceptul de „economie de argint” se referă la o gamă largă de activităţi care să răspundă nevoilor cetăţenilor în vârstă şi ale clienţilor. Acesta cuprinde:  locuinţele, tehnologiile de protecţie a mediului, sănătatea şi siguranţa, transportul, informarea şi comunicarea (TIC), diverse activităţi de petrecere a timpului liber, precum şi diferite tipuri de servicii, cum ar fi cele de îngrijire la domiciliu, etc.

Conferinţa Europeană de Standardizare de la Istanbul a fost deschisă de către domnul Hulusi Şentürk, preşedinte al Institutului Turc de Standardizare (TSE). Introducerea în tema evenimentului – „economia de argint” – a fost facută de către Ebbe Johansen, vicepreşedinte al AGE Platform Europe, care reprezintă preocupările şi interesele cetăţenilor în vârstă faţă de instituţiile europene.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, s-a adresat Conferinţei prin intermediul unui mesaj video special înregistrat. Doamna Kroes a menţionat faptul că asistenţa medicală este un domeniu în care standardele pot contribui la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor în vârstă. Ea a subliniat, de asemenea, beneficiile economice pe care Europa le poate obţine prin luarea în considerare a „economiei de argint”, care la nivel mondial, în fiecare an, are o valoare de circa 3 000 miliarde de euro. Potrivit vicepreşedintei  Kroes: „Argintul este noul aur!”

Programul Conferinţei a inclus sesiuni paralele, în care au fost analizate şi discutate în profunzime domeniile specifice. Subiectele abordate au inclus: „Standardizarea şi serviciile de sănătate”, „Oraşe, case şi mediu compatibil”, „Competenţe pentru economia de argint” şi „Tehnologie şi inovare pentru o viaţă independentă şi  o îmbătrânire activă”.

Delegaţii au fost informaţi cu privire la diversele activităţi de standardizare care sunt deja în curs de elaborare de către CEN şi CENELEC, în cooperare cu părţile interesate relevante, în special în ceea ce priveşte „proiectarea pentru toţi” şi „accesibilitatea la mediul construit”, precum şi aşa-numitele „case inteligente” („sisteme electronice pentru case şi construcţii”). CEN şi CENELEC colaborează, de asemenea, cu ETSI în domeniul ICT la elaborarea de standarde pentru accesibilitatea produselor şi serviciilor, precum şi la proiectul „Oraşe şi comunităţi inteligente şi durabile”.

Concluziile Conferinţei au fost prezentate,  în timpul sesiunii plenare finale de către preşedintele CEN, domnul Friedrich Smaxwil. El a menţionat că schimbarea demografică din Europa reprezintă „o provocare majoră pentru societăţile noastre şi pentru serviciile noastre publice” în ceea ce priveşte satisfacerea necesităţilor  consumatorilor în vârstă”.

Imagine

„În acelaşi timp, ea este o oportunitate importantă pentru organismele de standardizare europene, în cazul în care acestea sunt în măsură să demonstreze că standardele noastre pot răspunde nevoilor cetăţenilor în vârstă şi ale consumatorilor”, a declarat preşedintele CEN.

Potrivit domnului Smaxwil, Conferinţa de la Istanbul a subliniat importanţa cooperarii dintre toate părţile interesate relevante, inclusiv întreprinderi, autorităţile publice şi furnizorii de servicii, precum şi organizaţiile care reprezintă necesităţile şi dorinţele cetăţenilor în vârstă şi ale consumatorilor”.

Rezultatele conferinţei vor ajuta cele două organisme – CEN şi CENELEC – la   consolidarea colaborării cu toate părțile interesate relevante şi la elaborarea, în anii următori, a unui număr tot mai mare de standarde pentru persoanele în vârstă.

Adina Haţegan, specialist Relaţii Publice, adina.hategan@asro.ro

S-au adoptat ca standarde române patru standarde europene referitoare la încercările specifice ţevilor metalice

Cele patru standarde (SR EN ISO 9492, SR EN ISO 8495, SR EN ISO 8494, SR EN ISO 8496) prezintă metodele de încercare la aplatizare, la lărgirea inelului, la răsfrângere şi la tracţiune pe inel.

Ele au structură asemănătoare cuprinzând: simboluri, semnificaţii şi unităţi de măsură, principiul care stă la baza metodei de încercare, aparatura necesară, detalii privind epruvetele, procedura de încercare şi modul de realizare a raportul de încercare.

SR EN ISO 8492:2014, Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la aplatizare

Acest standard internaţional specifică metoda pentru determinarea capacităţii de deformare plastică prin aplatizare a ţevilor metalice cu secţiune circulară. De asemenea, metoda poate fi folosită pentru evidenţierea defectelor din ţevi.

Acest standard se aplică ţevilor cu diametrul exterior de maximum 600 mm şi o grosime de perete de maximum 15 % din diametrul exterior. Gama de diametre exterioare sau de grosimi, pentru care acest standard internaţional se aplică, poate fi specificată mai exact în standardul de produs corespunzător.

Principiul metodei prezentate are la bază aplatizarea capătului unei ţevi sau a unei epruvete de lungime specificată, prelevată dintr-o ţeavă în sens perpendicular pe axa longitudinală a ţevii, până când distanţa dintre plăci măsurată sub sarcină în direcţia de aplatizare atinge valoarea precizată în standardul de produs corespunzător.

SR EN ISO 8495:2014, Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la lărgire a inelului

Acest standard internaţional specifică o metodă de încercare la lărgire a unui inel prelevat dintr-o ţeavă, în scopul evidenţierii defectelor atât superficiale, cât şi interne ale peretelui ţevii, folosind un dorn conic care lărgeşte epruveta până la rupere. De asemenea această metodă se utilizează pentru aprecierea capacităţii de deformare plastică a ţevilor.

Această încercare la lărgire a inelelor se aplică ţevilor cu diametrul exterior de la 18 mm până la 150 mm inclusiv şi grosimea de perete de la 2 mm până la 16 mm inclusiv.

Principiul metodei prezentate are la bază lărgirea unui inel prelevat din extremitatea unei ţevi, pe un dorn conic, până la rupere sau până când lărgirea epruvetei atinge o valoare precizată în standardul de produs corespunzător.

SR EN ISO 8494:2014, Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la răsfrângere

Acest standard internaţional specifică o metodă de încercare la tracţiune pe inel a ţevilor, în scopul evidenţierii defectelor superficiale şi interne, prin solicitarea la tracţiune a epruvetei până la rupere. Aceasta încercare poate fi de asemenea folosită pentru evaluarea ductilităţii ţevilor.

Încercarea la tracţiune pe inel se aplică ţevilor cu diametrul exterior de peste 150 mm şi grosimea de perete de maximum 40 mm. Diametrul interior trebuie să fie mai mare de 100 mm.

Principiul metodei prezentate are la bază răsfrângerea extremităţii epruvetei prelevate din ţeavă, sub forma unei borduri perpendiculare pe axa ţevii, până când diametrul exterior al bordurii atinge valoarea precizată în standardul de produs corespunzător.

SR EN ISO 8496:2014, Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la tracţiune pe inel

Acest standard internaţional specifică o metodă de încercare la tracţiune pe inel a ţevilor, în scopul evidenţierii defectelor superficiale şi interne, prin solicitarea la tracţiune a epruvetei până la rupere. Aceasta încercare poate fi de asemenea folosită pentru evaluarea ductilităţii ţevilor.

Încercarea la tracţiune pe inel se aplică ţevilor cu diametrul exterior de peste 150 mm şi grosimea de perete de maximum 40 mm. Diametrul interior trebuie să fie mai mare de 100 mm.

Principiul metodei prezentate are la bază supunerea unui inel prelevat din extremitatea unei ţevi la o solicitare care se aplică în sens perpendicular pe generatoare, până se produce ruperea.

Pentru comenzi, vă rugăm să ne contactaţi la:
Serviciul Vânzări-Abonamente
Tel : 021- 316.77.25, Fax :021- 317.25.14/ 021- 312.94.88
e-mail : vanzari@asro.ro.