Asociaţia de Standardizare din România

Acasă » 2016 » Octombrie

Arhive lunare: Octombrie 2016

Imprimantele 3D în atenția standardizării

Fabricația aditivă, cunoscută de publicul larg sub denumirea de imprimare 3D, este termenul general folosit pentru acele tehnologii care creează obiecte fizice bazându-se pe reprezentări geometrice ale acestora, prin adăugarea succesivă de material. Aceste tehnologii sunt utilizate în prezent pentru diverse aplicații în inginerie și industrie, dar și în alte ramuri ale societății cum ar fi medicina, educația, arhitectura, cartografia, industria jucăriilor și a divertismentului.

Standardul SR ISO/ASTM 52900:2016, Fabricație aditivă. Principii generale. Terminologie are rolul de înlătura ambiguitățile, confuziile și dificultățile de comunicare și aplicare apărute pe parcursul dezvoltării tehnologiei de fabricație aditivă când au fost utilizați termeni și definiții diferite.

Intenția acestui standard internațional este de a oferi o înțelegere de bază a principiilor fundamentale pentru procesele de fabricație aditivă, și în baza acestui lucru, definește clar termenii și nomenclatura asociată tehnologiei de fabricație aditivă. Obiectivul acestei standardizări a terminologiei pentru fabricația aditivă este de a facilita comunicarea între oamenii implicați în acest domeniul al tehnologiei, la nivel global.

Acest standard internațional stabilește și definește termenii utilizați în tehnologia fabricației aditive (FA) care se aplică principiilor de formare prin adăugare, astfel construindu-se geometrii tridimensionale (3D) fizice prin depunerea succesivă de material.

Termenii au fost clasificați în funcție de domeniul specific de aplicare.

Standardul are următorul cuprins:

Preambul

Introducere

  1. Domeniu de aplicare
  2. Termeni și definiții

2.1 Termeni generali
2.2 Categorii de procese
2.3 Procesare: Generalități
2.4 Procesare: Date
2.5 Procesare: Materiale
2.6 Aplicații
2.7 Proprietăți

Anexa A (informativă)  Principii de bază

Anexa B (informativă)  Index alfabetic

Anexa naţională NA (informativă)  Index alfabetic al termenilor în limba engleză şi franceză

Bibliografie

Acest standard internațional a fost elaborat prin cooperarea dintre ISO/TC 261 și ASTM F42 pe baza unui acord de parteneriat între ISO și ASTM Internațional, cu scopul de a crea un set comun de standarde ISO/ASTM în fabricația aditivă.

Au fost publicate trei noi anexe naționale la eurocoduri

Anexele naționale la eurocoduri conțin numai informații și date privind parametrii din eurocod definiți drept parametri determinați la nivel național; informațiile și datele care fac obiectul opțiunii autorităților naționale sunt utilizate pentru proiectarea construcțiilor și a lucrărilor inginerești din țara respectivă și se referă la:

  • valori ale coeficienților parțiali și/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative naționale;
  • valori care se pot utiliza în cazul în care eurocodul nu furnizează valoarea parametrului și indică numai simbolul acestuia;
  • date specifice țării respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru încărcarea dată de zăpadă;
  • procedura care trebuie utilizată atunci când eurocodul prezintă proceduri alternative.
  • decizii de aplicare a anexelor informative,
  • referiri la informaţii complementare non contradictorii, pentru a ajuta utilizatorul la aplicarea eurocodului.

Cele trei noi Anexe naționale sunt:

SR EN 1993-1-1:2006/NA:2016, Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oțel. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională furnizează parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1993-1-1:2005, care autorizează alegerea națională, și anume: 2.3.1(1), 3.1(2), 3.2.1(1), 3.2.2(1), 3.2.3(1), 3.2.3(3)B, 3.2.4(1)B, 5.2.1(3), 5.2.2(8), 5.3.2(3), 5.3.2(11), 5.3.4(3), 6.1(1), 6.1(1)B, 6.3.2.2(2), 6.3.2.3(1), 6.3.2.3(2), 6.3.2.4(1)B, 6.3.2.4(2)B, 6.3.3(5), 6.3.4(1), 7.2.1(1)B, 7.2.2(1)B, 7.2.3(1)B, BB.1.3(3)B.

Față de ediția din 2008 aceasta furnizează în plus parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1993-1-1:2005, care autorizează alegerea națională, și anume: C.2.2(3), C.2.2(4) care au fost adăugate prin SR EN 1993-1-1:2006/A1:2015, marcate în text printr-o linie verticală.

SR EN 1993-1-4:2007/NB:2016, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oțeluri inoxidabile. Anexa Națională furnizează parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1993-1-4:2006, care autorizează alegerea națională, și anume: 2.1.4(2), 2.1.5(1), 5.1(2), 5.5(1), 5.6(2), 6.1(2), 6.2(3).

Față de ediția din 2008 aceasta furnizează în plus parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1993-1-4:2006, care autorizează alegerea națională, și anume: 7(1), A.2(8), A.3, Tabelul A.4 care au fost adăugate prin SR EN 1993-1-4:2007/A1:2016, marcate în text printr-o linie verticală.

SR EN 1997-1:2004/NB:2016, Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă națională furnizează parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1997-1:2004, care autorizează alegerea națională, și anume: 2.1(8)P, 2.4.6.1(4)P, 2.4.6.2(2)P, 2.4.7.1(2)P, 2.4.7.1(3), 2.4.7.2(2)P, 2.4.7.3.2(3)P, 2.4.7.3.3(2)P, 2.4.7.3.4.1(1)P, 2.4.7.4(3)P, 2.4.7.5(2)P, 2.4.8(2), 2.4.9(1)P, 2.5(1), 7.6.2.2(8)P, 7.6.2.2(14)P, 7.6.2.3(4)P, 7.6.2.3(5)P, 7.6.2.3(8), 7.6.2.4(4)P, 7.6.3.2(2)P, 7.6.3.2(5)P, 7.6.3.3(3)P, 7.6.3.3(4)P, 7.6.3.3(6), 8.5.2(2)P, 8.5.2(3), 11.5.1(1)P, A.2 ;A.3.1, A.3.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.3.3, A.3.3.5, A.3.3.6; A.4; A.5;

De asemenea, anexa națională stabilește condițiile de utilizare a anexelor informative de la B până la J ale standardului SR EN 1997-1: 2004 și furnizează informații complementare necontradictorii în vederea facilitării aplicării standardului SR EN 1997-1:2004 în proiectarea geotehnică.

Față de ediția din 2007 această anexă furnizează în plus parametrii determinați la nivel național pentru articolele următoare ale standardului european EN 1997-1:2004, care autorizează alegerea națională, și anume:

  • 2.4.7.1(4), 2.4.7.1(5), 2.4.7.1(6), 10.2(3) care au fost adăugate prin
    SR EN 1997-1:2004/AC:2009 și pentru 8.4(6)P, 8.4(7)P, 8.5.1(1)P, 8.5.1(2)P, 8.5.2(1)P, 8.5.2(2)P, 8.5.2(3)P, 8.5.2(5)P, 8.5.3(1)P, 8.5.3(2)P, 8.5.3(3)P, 8.5.3(4)P, 8.6.2(2)P, 8.6.2(3)P, A.6 care au fost adăugate prin SR EN 1997-1 :2004/A1:2014, marcate în text
    printr-o linie verticală.

Urmează ca până la sfârșitul acestui an să fie revizuite următoarele anexe naționale:

  • SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acțiuni generale. Acțiuni accidentale. Anexă națională,
  • SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale. Încărcări date de zăpadă. Anexă națională,
  • SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiuni generale – Acțiuni ale vântului. Anexă națională.

A fost publicat standardul SR EN ISO 11970:2016, Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru sudarea în producție a pieselor turnate din oțel

Acest standard internațional specifică modul de calificare a unei specificații a procedurii de sudare pentru sudarea în producție a pieselor turnate din oțel. El definește condițiile de execuție a încercărilor în vederea calificării procedurii de sudare și limitele de valabilitate ale unei proceduri de sudare calificate, pentru toate operațiile practice de sudare, în cadrul domeniului variabilelor esențiale.

Se intenționează ca încercările să fie realizate în conformitate cu acest standard internațional, cu excepția cazului în care sunt specificate încercări suplimentare de către client sau prin acord între părțile contractante.

Acest standard internațional se aplică la sudarea cu arc electric a pieselor turnate din oțel. Principiile acestui standard internațional pot fi aplicate și altor procedee de sudare prin topire, prin acord între părțile contractante.

Standardul stabilește cerințele referitoare la:

  • specificația preliminară a procedurii de sudare,
  • tipul probei: forma, dimensiunile, pregătirea și sudarea probei,
  • examinările și încercările recomandate: volumul examinărilor și încercărilor, amplasarea și prelevarea epruvetelor, examinările nedistructive, încercările distructive (încercarea la tracțiune transversală, la încovoiere prin șoc, încercarea la duritate, examinarea macroscopică și microscopică), calificarea și repetarea încercării, calificarea sudorilor,
  • domeniul de valabilitate al calificării: referitor la producător și la material,
  • procesul – verbal de calificare a procedurii de sudare.

De asemenea, standardul cuprinde și două anexe:

  • Anexa A (informativă): Model de proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR) —Certificat de calificare
  • Anexa B (normativă): Detalii ale încercărilor în vederea calificării procedurii de sudare.